Primul trimestru de sarcină

Pregnant woman with ultrasound scan

De la primele două liniuțe pe testul de sarcină, până la consultul ginecologic nu a fost mult! Când am văzut prima ecografie, am simțit ca un fior în inimă. Nu ştiam ce să fac, cum să mă comport, aveam atâtea emoții.
Soțului meu nu îi venea să creadă! Nu ne aşteptam nici unul la o asemenea surpriză, şi iată-ne acum, în al nouălea cer, beți de fericire.
Primul trimestru a trecut extrem de ușor. Fără grețuri, fără pofte, mâncam tot ce vroiam, nu m-am abținut de la nimic. Ştiți şi voi vorba aceea: “Eşti însărcinată, mănâncă pentru doi!” TOTAL GREŞIT! Fetelor, mâncați cât puteți voi, bebe oricum îşi “alege” singur ce vitamine, ce proteine să se ducă la el.
Pe plan sentimental, totul a mers din ce în ce mai bine. Acum că aveți încă o inimioară ce bate în voi, nu trebuie să-l neglijați pe tati. Acum chiar sunteți o FAMILIE, în adevăratul sens al cuvântului.
Pe timpul întregii sarcini, soțul m-a răsfățat cât a putut el de mult. Mai norocoasă de atât nu cred că am putut fi! Dragă tăticule, ai grijă de femeia de lângă tine, nu doar în perioada sarcinii, când este mai sensibilă, plânge aproape din orice sau îi sare țandăra atunci când nu te aştepți! Ea este femeia care te-a transformat pe tine, băiatul mamei, în bărbatul care eşti azi, viitor tătic responsabil.
La recomandarea medicului, am început să iau vitamine prenatale. Mie Femibionul mi-a fost de mare ajutor, şi nu am avut probleme din cauza lui. Cunosc mămici care aveau grețuri din cauza acestor vitamine.
În perioada aceasta, cred că am mers la doctor, cât n-am mers toată viața mea, am făcut toate analizele necesare, posibile şi imposibile! Mămici, sfatul meu este să le faceți pe toate! Tot ce vă recomandă medicul! Este foarte important să ştiți de pe acum dacă aveți vreo problemă, ca să existe şi o rezolvare din timp a acesteia! De asemenea, ecografiile sunt extrem de importante, ele pot depista anumite probleme, pot aproxima greutatea şi pot măsura bebeluşul! Şi ce bucurie este mai mare atunci când te duci să îl vezi? Eu mereu aveam mari emoții, cu o seară înaintea fiecărei ecografii! Abia aşteptam să îl văd! Iar când i-am auzit inimioara bătând atât de puternic, mi-au dat lacrimile.
În acele momente, stai şi te gândeşti la cât de mare este Dumnezeu, şi ce minune a lăsat el pe pământ. Minune la care luăm noi femeile parte! Cum e posibil ca într-un singur corp să bată două inimi? Este o minune inexplicabilă şi atât de frumoasă!
Deja începusem să iau în greutate, nu mult, dar suficient cât să simt eu. La haine nu am avut probleme până în trimestrul al treilea. Atunci a fost nevoie să trec de la M la L. Chiar nu simțeam că sunt însărcinată, luasem doar 4 kg în primul trimestru, deloc vizibile!
Ca şi stare emoțională, eram foarte sensibilă. Nu ştiu cum ați fost voi, dar eu plângeam mereu. Şi mai ales când vorbeam de Îngeraş! La 12 săptămâni l-am simțit pentru prima dată! Ştiu că eram la muncă, tocmai îmi făcusem un fresh de portocale, şi era să scap paharul atunci când l-am simțit. Haha, mă albisem toată la față, colegele s-au speriat de reacția mea. Când le-am spus că l-am simțit, s-au luminat la față şi începuseră să râdă: “De asta te sperii tu? Stai să vezi mai încolo!”.
Seara mă băgam la somn, nu înainte de a-i spune lui mereu rugăciunea “Înger, îngeraşul meu”. Asta simțeam că trebuie să fac în fiecare seară. Apoi, urmau vreo 15-20 de minute în care vorbeam cu el! Vrute şi nevrute, ziceai că vorbeam cu soțul meu. Îi povesteam tot, râdeam cu o poftă! Dacă intrai în casă în momentul acela şi mă găseai vorbind singură, ai fi spus că sunt nebună! Apoi ne băgam la somn…
Voi cum ați petrecut primul trimestru de sarcină? Ce sentimente ați avut atunci? Revin cât de curând cu o postare referitoare la al doilea trimestru. Până atunci, vă pupă o mămică de îngeraş!

4 thoughts on “Primul trimestru de sarcină

  1. Tin minte că am foarte emotionata cand am aflat . Cand i-am auzit inimioara m-au trecut fiori . Savuram fiecare ecografie . Ma linisteam cand il simteam ca misca , chiar daca uneori poate ma mai si lovea .Pe toata durata sarcinii cred ca am mancat la fructe cat nu am mancat toata viata . Of atat de multe amintiri frumoase .
    BTW : am scris si eu despre aceste experiente pe blogul meu .

    Like

    • Da Annya, atâtea senzații, un amalgam de sentimente pe care numai noi, mămicile suntem atât privilegiate să le simțim. Eu nu am mâncat nimic în mod special în sarcină, şi nici să mi se aplece de la ceva ce mâncasem înainte. P.S: îți voi vizita blog-ul, m-ai făcut curioasă 🙂

      Like

Leave a reply to Mami Cancel reply